ÎNTRE LUMI. Fără manual de utilizare
stagiunea 2026-2027

Există epoci în care lumea se schimbă fără să își schimbe regulile. Și există epoci în care regulile se schimbă înainte ca lumea să își fi găsit o altă formă. Cred că trăim într-un asemenea interval. Lumea veche continuă să funcționeze dar explică din ce în ce mai puțin din ceea ce ni se întâmplă.

Acesta este interregnum-ul. Spațiul dintre două epoci. Un teritoriu instabil, în care vechile certitudini își pierd autoritatea înainte ca altele noi să o dobândească.

În astfel de momente, întrebările devin cea mai importantă formă de orientare. Ele ne obligă să rămânem atenți, să suspendăm reflexul concluziilor rapide și să acceptăm că participăm la nașterea unei lumi al cărei vocabular încă se scrie.

Cred că aceasta este una dintre mizele teatrului astăzi. Nu aceea de a explica prezentul, ci de a crea condițiile în care îl putem traversa împreună. De a încetini suficient ritmul lumii încât să observăm transformările aproape invizibile care modifică relațiile dintre oameni, felul în care avem încredere unii în alții, modul în care iubim, alegem, aparținem sau ne imaginăm viitorul.

Teatrul este unul dintre puținele locuri în care viitorul poate fi exersat înainte de a deveni realitate.

De aceea, Între lumi nu este doar tema acestei stagiuni. Este felul în care alegem să lucrăm la Masca în această perioadă.

Stagiunea aceasta este invitația noastră de a locui conștient acest spațiu dintre două epoci. Nu ca pe o perioadă de așteptare, ci ca pe un câmp al imaginației, al căutării și al responsabilității.

Fiindcă lumea nouă nu apare dintr-odată.

Ea începe în felul în care alegem să ne întâlnim unii cu ceilalți.

Fără manual de utilizare.

(Catinca Drăgănescu)