FARFURIA

 

FARFURIA 

de Maria Manolescu

regia: Dragoș Alexandru Mușoiu

Avanpremiera: 11 mai, 2024

Premiera: 12 mai, 2024

Bilete

Spectacolul se joacă în aer liber, în amfiteatrul de la sediul Masca. Biletele sunt fără loc.

În amfiteatrul Teatrului Masca din Militari, între stradă și blocurile înalte, doi actori joacă un cabaret ecologist post-apocaliptic de dragoste care chestionează lupta pentru resurse și relația cu ceilalți – pe scurt, un spectacol care promite să se termine foarte rău. Nu ajunge, însă, la final, pentru că este întrerupt de o apariție surpriză, între asediu și strigăt de ajutor. Împinși de situația neprevăzută, paznicul teatrului, cei doi actori și cei prezenți trebuie să ia atitudine. Ce se întâmplă atunci când nu te poți înțelege cu musafirii nepoftiți, neplătitori de bilete? Cum facem loc pentru cei care nu sunt ca noi, dar care au aceleași nevoi?

Farfuria este o farsă politică în care cei de jos și cei de sus și cei de aici și cei de acolo se întâlnesc în feluri comice, periculoase și demente. Într-un meci de ping-pong între nou și vechi, între “noi” și “ei”, între spații și spațiu, spectacolul este jucat în afara teatrului și apelează la planul SF pentru a elucida dinamici din realitatea noastră imediată.

Cod vestimentar recomandat pentru acest eveniment: încălțări comode.

 

Distribuția (în ordine alfabetică):

Voicu Aaniței

Mara Bugarin

Alina Crăiță

Sorin Dinculescu

Nicoleta Hâncu

Chaminda Mirihagalla

Anamaria Pîslaru

Dragoș Stoica

 

De Maria Manolescu

Regia: Dragoș Alexandru Mușoiu

Scenografia: Șteff Chelaru

Mișcarea scenică: Mihai Mihalcea

” Textul Mariei Manolescu e dublat de o constantă reflectare autoironică și de referințe plasate fără încrâncenare sau sarcasm, cu efect comic sigur. Fixațiile conservatoare ale generațiilor vechi sunt formulate prin gura omului-pungă, Sorin Dinculescu. Actorul reușește o parodie minimalistă, din ton, a propriilor afirmații.

Greul reprezentației cade pe umerii Nicoletei Hâncu și ai lui Voicu Aaniței (caracatița și paznicul), care au foarte dificila sarcină de a juca (și o fac, fiecare, convingător, chiar dacă – pe alocuri – excesiv de caricatural) hărțuirea constantă a textului între ironie, comedie, zeflemea și patetism. Toate astea, într-un ritm solicitant de mișcare și coregrafie scenică în care nu mă pot împiedica să nu recunosc utopiile performative nonconformiste, stranii și seducătoare ale lui Mihai Mihalcea.❞ ( Corina ȘuteuFarfuria zburătoare de la Teatrul Masca, Revista  22)

 

Parteneri si colaboratori:

Politica de cookie | Politica de confidentialitate